Histria

Duminica dupa amiaza am zis sa prelungesc plimbarea din oras cu un mic trip extraurban ,mai imi clatesc si eu ochii cu altceva in afara de gri deprimant si mai prinde soferita ceva experienta cu ocazia asta... asa ca usor-usor cu vreo max 70km/h ;)  am purcers pre Tulcea pe unul din drumurile mele preferate, E87:

Drumul-foarte frumos dar pacat ca e valurit ca dunele de nisip din Sahara:

Dupa Tariverde incep sa apara eolienele:

2 imenis stalpi  asteapta sa fie montati pe piedestalurile de beton pentru ca liniile de tensiune sa traverseze soaseaua:

  Intrucat mergeam incet si incurcam circulatia am hotarat sa facem stanga spre Histria...dar cum aceasta manevra necesita pregatiri specifice unui portavion am ratat drumul de la iesirea Tariverde urmand sa o luam pe la Mihai Vteazul-Sinoe:

 

Cate ceva din zona:

Si am ajuns in Rezervatia Histria unde comitelul de primire era format din 2 ratoi si o lebada:

La cetate nu era nimeni decat un paznic-casier-ghid plictisit care totusi si-a cerut scuze ca muzeul era inchis.Clienti nimeni in afara de noi. Langa bomba din fata muzeului erau 2 microbuze vechi  cu vreo 4 perechi  hipioti care-si faceau papica la ceaun...dupa ce ne-a incasat paznicul li s-a alaturat.  Hmm,poate nici nu era paznic :))
Seara vine destul de brusc primavara:

 Maidanezul de serviciu care ne-a insotit peste tot si literalmente ne-a aparat de bondari ...pur si simplu halea din zbor barzaunii care se ridicau din iarba:

Din pacate nu a putut face nimic in privinta tantarilor...pur si simplu am fost cocosati. Asa agresivi nu am pomenit ...

De notat: nu mai plec la plimbare fara alifie antitantari si NU mai aduc vorba cum ca numai femelele tantari musca. Ce mi-au auzit urechile...m-a intepat mai rau decat tantarii :))

Asta e imaginea care vine in minte cand pomenim de Histria,era si in manulaul de clasa IV:

Mai multe poze.
Putul in care a cazut prietenul meu in excursia din '87 este in continuare descoperit:

Natura lucreaza in continuare...s-o creda cine vrea ca o sa intru in balariile pline de tantari  pentru un cadru bun:

Sincer e o senzatie deosebita sa fii singur( soferita a plecat la masina)  intr-un loc de genul asta seara.

Si asta era in manualul de istorie ,mult timp m-am gandit la inimioara si la mesajul care l-ar fi vrut sa transmita cioplitorul:

Si plecarea spre casa ,la fel ca in filmele western ne indreptam spre apus...

De data asta am luat-o spre Sacele-Corbu gasind in final ceea ce cautam :drumuri libere si peisaje pitoresti,asta e Dobrogea care imi place...

Cam asta a fost duminca,vreo 150km,zero lei (in afara de ce am lasat la Cafe-Cafe) si baterii incarcate pentru o saptamana...mai poftim si alta data. La anul mai exact...

Varna

Dupa o sambata noaptea mai ...interesanta,m-am trezit duminica la 12 in Varna. Recunosc,eu am avut ideea dar nu stiu exact cum m-au convins sa o pun in aplicare. Si se pare ca merg  mult mai bine cu masina mahmur decat treaz. Hmm,interesant...
Initial am ajuns in Balcic sa vizitam mult laudata gradina a ceea ce a fost odata resedinta de vara a familiei regale romanesti, stiti voi mai bine ce si cum. Dupa ce am vazut intrarea 10 leva  ne-am razgandit pentru ca aveam vreo 70 in total si o foame mare de tot. Asta ca sa nu zic arsuri ;)
Nu mi-au placut zecile de maghernite ticsite cu multcunoscutele suveniruri kitchioase ,mai lipseau manelele si fumul de mititei ca sa ma simt ca in Satul de Vacanta Mamaia. Dar cum e plin de rumeni pe acolo vara asta sigur vor fi introduse. Am plecat spre terasa de data trecuta dar nu am mai gasit-o si ne-am trezit la iesirea spre Albena. Am continuat si incetul cu incetul am ajuns la Varna. Pe strazi nici un pieton insa masinile bara la bara.Am luat cap compas spre un mall care-l stiam de anul trecut dar din nou nu am gasit locatia. Ne-am oprit in centru unde am vazut ceva miscare umana si nu ne-a parut rau. Zeci ba nu, sute de magazinele frumos aranjate unele avand firma cu staif .Cu ocazia asta ne-am dumirit si unde erau locuitorii din Varna: toti la promenada!

Am lasat masina pe str Dragan Stankov (a doua de la bulevard) si am intrat in paiateta. Cladiri vechi frumos vopsite,aranjate.Mi-as dori sa vad asa ceva la noi in Piata Ovidiu. Fantanile arteziene erau oprite,probabil pentru a nu deranja consumatorii de shaorme  (2,5 leva ,vandute in locul insemnat cu un x rosu) care erau savurate direct pe bordura bazinelor. Le-am urmat exemplul si aproape imediat am regretat asta: condimentele prea ciudate pentru gustul meu si exces de sos. La noi e  mai buna. In plus am vazut peste drum si un respectabil cafe-grill unde sunt sigur ca am fi fost mai multumiti.
Lumea venea valuri-valuri si am hotarat sa vedem ce se intampla...am facut stanga pe bd Kneaz Boris I si am coborat printre magazinele de care ziceam...am ajuns la bd Slivnitsa mai usor cu vreo 50 leva. Undeva pe dreapta dupa magazinul cu ochelari Polaroid (180-300 leva perechea,poate ma lipesc data viitoare) este o minipatiserie cu specialitati frantuzesti ce nu trebuie ratata!! Ciocolata de casa excelenta, cocaturi proaspete si vanzatoare simpaticuta  vorbitoare de engleza, lucru destul de rar printre bulgari dealtfel.
Ne-am lasat dusi in continuare in curentul de oameni:

Si am ajuns la faleza care de fapt este un mare si cochet parc intins de-a lungul tarmului :

 
Intrarea se face printre niste coloane :

Poza este de fapt de la intoarcere dar alta nu am ,este printre putinele in focus,deh fotografa de seviciu  a reusit performanta de a face poze defocusate cu un aparat bun care este mai tot timpul in focus.Nu mai zic nimic de incadrari si alte-alea ;)  Eu unul nu am avut chef de poze, am zis ca am avut o sambata noapte interesanta?
Au si un planetarium acolo ,mai mare decat cel din Constanta ,as vrea sa-l vizitez odata:

 Intoarcerea pe acelasi drum ,inca 5 euro cheltuiti dar de astia nu-mi pare rau pentru ca i-am lasat la patiserie.
Pe drum am studiat oameniii de pe strada,in cea mai mare parte bine imbracati ,mai bine decat romanii,dar si mai gros. Probabil sunt mai frigurosi ca popor. Bulgaroaicele sunt frumoase in felul lor ,am vazut ceva specimene interesante dar nu prea variate ca la noi. Bulgarii sunt la fel toti, adica maslinii dubiosi.
Si cam asta a fost,ne-am urcat in masina si directia Vama-Veche fara nici un incident.Un singur radar pe drum dar semnalizat din timp cu flashuri de multi bulgari, m-am simtit ca in '95 -'97  la noi :))
Concluzia? A fost bine,80 euro cheltuiti inclusiv benzina si bulgarvinieta, 6 ore ,350 km si mai poftim si alta data. De preferat cu cineva care cunoaste bine secretele orasului, magazine ieftine si locatii interesante. Desi la intrare seamana mai mult cu Ploiestiul-datorita blocurilor comuniste,tot timpul cat am stat in Varna am avut impresia ca sunt in Brasov : arhitectura veche si munti care se vad la capatul bulevardelor...mi-a placut!

Colilia si Casian

Dupa un Paste plin de bunatati,greu,musafiri,repaos,adevarat romanesc ce mai, trebuia neaparat sa ies la aer. Nu am fost niciodata plecat de Paste sau de Craciun, le consider sarbatori de familie si cat timp vor mai trai ai mei nu voi stii ce inseamna nebunia plecarilor ''undeva de sarbatori''. Alta e povestea de Florii,Marii,1 Mai si alte palarii inclusiv tembelion.
Intrucat m-am hotarat sa plec de abia pe la 2 (a Doua Zi)  am amanat iar  vizitarea Manastirii Celic Dere  si am luat cap compas Colilia. Pentru cei ce nu stiu colilia este o planta specifica stepei dobrogene iar Colilia a fost un sat dobrogean,voi reveni mai jos.

Venind dinspre  Constanta treci prin Cheile Dobrogei ,o destinatie foarte populara grataragiilor de toate varstele pentru ca in definitiv ce poate fi mai frumos decat un barbeque rustic la coda vacii?

           

Sunt curios cate tone de gunoi vor mai aduna scolarii scosi de vreun profesoras ecologist. Pe vremea mea era Recuperare,Reconditionare,Refolosire dar in cazul asta sper sa se limiteze doar la prima etapa.

Mai nou se vine la iarba verde organizat in grup mare cu microbuzul, in masina deja razbate niste basi de manea asezonati cu un miros de fum. Filtru carbon ,my ass!!  Continuam printre folbalistii de pe sosea ( de ce au mai venit la iarba verde daca prefera sa joace pe sosea?) si dupa Cheia urmeaza Gradina,dupa care trebuie sa fac al doilea drum de tara la stanga,il ratez si ma apropii de Ramnicu de Jos (parca) unde surpriza dau de indicator si surpriza si mai mare, drum bun pietruit, hehe,lucru sfant :

 Deci fac stanga spre ceea ce a fost odata satul Colilia,care a avut  un maxim de prosperitate la inceputul secolului 20 datorita etnicilor germani stabiliti acolo incepand cu 1880. Acestia au muncit bine incat in 1901 si-au permis sa inceapa constructia cele mai mari biserici catolice din Dobrogea. Au terminat-o in 1934 dar nu s-au bucurat de ea decat 6-7 ani cand au plecat  in patria-mama (buna miscare) donand tot ce aveau statului roman ( nu chiar atat de buna miscare). Unii batrani zic ca statul roman i-a despagubit dar sincer nu cred asta pentru ca in 1969 asezarea (abandonata de altfel) a fost demolata complet dar din motive necunoscute biserica a ramas in picioare..Urmele caselor se vad cel mai bine  aici.  In urmatorii 40 ani a fost devastata de hoti sau folosita ca staul pentru oi de catre alti etnici ,e vorba de  concetatenii machedoni.
Eu am trecut pe acolo in  2006 cand arata cam asa:

Dupa vreo 2 luni o duduie a facut un videoclip si brusc sefii Bisericii Ortodoxe si-au adus aminte de acest lacas iar in toamna l-au reactivat prin trimiterea a 4 maicute conduse de Maica Rafaila care au petrecut prima iarna improvizand adapost chiar in incaperile din spatele altarului,pe care le-au acoperit cum si cu ce au putut. Incet incet cu multa munca si daruire specifice unor adevarate credincioase crestine ,dar si cu ajutor de la sponsori, au reusit sa puna pe picioare o mica asezare monahala cu toate acareturile dar cel mai important au facut biserica de nerecunoscut. In bine:

2006:

2010:

  In spate se observa  20 minicasute destinate unui azil de batrani iar in stanga centrala termica.

2006:

 2010:

 In dreapta se observa o parte din Casa Maicutelor ( zece chilii) iar in stanga clopotnita de 17m inaltime cu nelipsitul magazin de suveniruri:

 

2006:

2010:

Daca la exterior a pastrat in mare parte liniile originale la interior arhitectul Teodor Ion din Constanta a aduagat niste coloane cu dublu rol : sustinere a tavanului boltit si design specific ortodox:

2006:

2010:

2006:

 2010:

Later Edit: Am gasit o poza din 1942:

Tot  ce inseamna mobilier inclusiv usile au fost lucrate in stejar masiv de mesterii din Humulesti-Neamt. Icoanele au fost pictate de pictorita Cojocaru din Tulcea iar superbele fresce de pe pereti de catre Bejan Paraschiv din Galati ,cel mai pun pictor de biserici din tara din cate am inteles,care a trudit zi de zi intre 2007-2009 ,si se vede.asta Am vazut multe biserici dar culori asa calde ca aici nu sunt nicaieri.

La iesire ceva mi-a atras atentia:

Si am plecat spre izvorul care alimenteaza toata asezarea, la 500 m dreapta cum iesi din biserica.Constructia de deasupra lui serveste ca si ''aghesmatar'' (sper sa nu gresesc) si este in stil grecesc:

  De aici pleaca spre rezervorul de 5t de sub centrala termica conductele izolate cu spuma si ''ajutate'' sa traverseze zonele pietroase cu niste miniviaducte de lemn cam stangaci facute ,probabil provizoriu :

 Toate informatiile mi-au fost oferite de foarte sociabila Maica Rafaila insusi,care va asteapta pe toti cu bucurie. Daca se poate ar fi nevoie de ''niste baterii speciale pentru eoliana si motorina cat de multa pentru centrala.Si niste piatra pentru drum ca asta iarna wola care a dezapezit a luat mai mult decat zapada''. 

Si cam asta a fost Colilia.Tot timpul am stat cu niste nori amenintatori deasupra iar vantul rece ne-a alungat putina credinta prinsa in biserica. Deci inapoi acasa dar pentru ca stateam bine cu timpul am hotarat sa intram si la Manastirea Casian. Aici mult mai multi vizitatori care mi-au cam taiat cheful sa  intru in biserica cu atat mai multa la pestera. Sursa mierii patriotice vandute aici (foarte buna de altfel):

Am zaobovit putin in clopotnita:

Frigul a invins si in timp ce ne intorceam la masina am observat ceva nou si nu ma refer la troita:

Poze cu si drumul la pestera Casian gasiti aici dintr-o plimbare mai veche dar voi reveni.

Si cam asta a fost plimbarea,m-am aerist bine(chiar prea mult) dar s-a meritat.100 km rulaj,4 ore si baterii incarcate pentru o saptamana intreaga,mai poftesc si alta data...