Moeciu 2010,ultima parte

In ultima zi am hotarat sa ma odihnesc putin ca in definitv eram in vacanta...deci am urcat pe singura pasune neingradita din Cheile Gradistei,cea cu sopronul parasit de care zicea Andrei (doar v-am spus sa lasati paginile deschise,da?)  De fapt este tot propietate particulara dar cum stapanii nu au pus nici un gard se poate urca pe cararuie cat poti, de obicei  50m este suficient pentru 90% din turisti. Cum la capitolul ambitie stau foarte bine am perver..perseverat  printre petece de iarba arsa de la gratar ,peturi de toate litrajele si culorile  si am ajuns sub un copacel,punct de finish pentru inca plus 5% dintre turisti:

 Otava chiar si uscata miroase imbatator de bine iar cateva minute bune chiar mi-am stors putin creieru' asupra numelui nuvelei din generala care trata subiectul ,o prostie ideologica sunt sigur,care alaturi de "Puiu" a lasat sechele asupra mintilor slabe de copii...

Inapoi la urcat spre cer:

Sopronul l-am lasat in urma,e degradat rau si nu cred ca mai poate fi folosit pentru scopul initial,e aproape compromis.Dar nu destul,e  folosit de turisti ca toaleta publica...curios lurcu e cum au reusit asta, intrarile sunt blocate de urzici pana la streasina dar probabil cand a trebuit a trebuit, nu s-a mai tinut cont de amanunte de astea....

Si am ajuns la padurea racoroasa unde am dat de o propietate mai ingrijita...am vrut sa intru dar era ceva miscare in sopronul camuflat in copacul din mijloc:

Si am zis ca e de ajuns,foamea imi dadea tarcoale si doar nu eram sa fiu unul din cei 99% turisti care merg mai departe.Totusi pentru ceva macro la flora locala se gaseste timp:

Si apoi a urmat un nou episod din cascadorii rasului ,cu mine la vale incalat in shlapi ca asa am vazut la localnici...de foame incepusem sa vad ceata peste munti:

Cu ocazia asta recunoc ca am contibuit la deseurile de plastic cu una bucata capac fi77mm nikon si un bucata filtru polarizare fi52 mm. Dar am uitat de ele cand jos l-am gasit pe Petrisor facand-si de lucru cu un miel la cuptorul din mica curte a pensiunii:

Omul mi-a taiat putin avansul cand mi-a zis ca dureaza vreo 3-4 ore deci iar plimbare prin Moeciuri:

 Pentru fanii RedHat una perfect centrata:

Inapoi la pension,mielul ametise de atata invartit dar inca nu era gata,cele 4 ore s-au prelungit la 6 asa ca  iar plimbare dar de data asta in apropiere ca deja isi facusera aparitia niste cocalari fomisti la terasa...deci am trecut strada la Complexul Cheile Gradistei iar undeva pe acolo am descoperit o jucarie frumoasa:

Si unca una la capatul minipartiei de schi deci  poze din toate partile:

Alte 2 subiecte din zona:

Pentru lebede un stecher poate fi un adevarat festin,cam ca virgula un miel pentru oameni...apropo,dar nu se mai face odata????

 

Hopa,a aparut Mozart ,mascota disparuta de 2 zile,acum sunt sigur ca e altceva in frigare ;))

 

Asteptarea e nashpa:

Da,e o idee excelenta sa mergi seara cu cioperu' prin padure, pe o raza de 1km animalutele sunt in extaz:

Un ultim turist ratacit care a citit vreo2 min panoul dar pana asa ajung eu sa-i zic ca nu e nimic sus dus a fost...eh,se scoate cu o plimbare seara prin padure,sigur nu o sa dea de urs sau mistret ca au fost speriati de roakeru' de dinainte:

In fine,mielul e gata si  corespunde intrutotul asteptarilor, inca o nota maxima la Petrisor,nu numai ca bucatar dar ca si companie placuta la masa.  Iar cine nu a apucat miel,ei bine nu avea decat sa-si ia o bicicleta:

Totusi ca sa fiu corect trebuie sa dau o nota proasta cocacicacaliorilalor care au trebuit putin sa se dea in stamba pana noaptea tarziu ...ca doar a doua zi era duminica iar eu trebuia s-o tai spre casa. A fost o idee excelenta ,am facut cam 6 ore pana la Constanta cu tot cu pauze si daca ar fi mereu asa m-as duce mai des ca sincer a fost bine. Bani? Cu totul vreo 2000 roni (2pers) ,cam asa...dar e bine sa precizez ca nu am avut nici un fel de restrictii....mai poftesc si alta data,sa vad si Sirnea ;)