Pentru cineva obisnuit cu un program activ si atractii turistice specifice litoralului (chiar asa,nu am vazut nici un club in Bran-Moeciu,oare cum s-o distra pitzi acolo?) zona e destul de plicticoasa dupa 2-3 zile asa ca ne-am bucurat tare cand am aflat ca exista o "pestera cu lilieci" care se poate vizita. In afara de Pestera Dambovicioarei mai exista o grota pe undeva la Sinca Veche dar am lasat-o pentru data viitoare,a rezistat 7000 ani va mai rezista inca unul,doi. La fel cum anul trecut am lasat diferenta pentru anul asta Muzeul Vamei Medievale dupa ce am vazut Castelul Bran . Apropo,higly recomanded muzeul,din pacate plin doar de turisti straini trecuti de a doua tienrete ...
Deci la 50 m de indicatorul "zona turistica Moeciu" pe sensul catre Pitesti se afla pe stanga indicatorul spre dreapta "Pestera 6km" si dupa un sant de 20 cm adancime "Drum amenajat de consiliul judetean Brasov".Super. Asfaltul serpuieste printre case si pensiuni si la sfarsitul satului se termina intr-un frumos drum forestier .Frumos ca peisaj dar varza ca si calitate,cel spre complexul Fundata e autbahn pe langa asta. Adevarul e ca se lucreaza la el dar totusi nu pot sa iert bolovanii de rau cat o minge de rugby. Totusi cu putin atentie este perfect accesibil cu o masina de oras dar e bine sa nu fie spalata ,se va prafui dupa 20 m. Dupa cativa km agonizanti se ajunge la liman si daca din Moeciu ne uitam la pasuni de jos in sus acum le admiram de sus in jos:
Intr-o curba stransa este indicator spre pestera propiu zisa ,lasati masina unde puteti ,mai jos sau mai sus cu 200-300 m...se merge apoi per pédes pe un drumeag :
Pestera cred ca se afla pe o propietate privata ,trebuie sarite doua garduri pentru a ajunge acolo. Gardurile sunt destul de lucioase din cauza asta deci propietarul nu se supara. Atentie prima data se ajunge la o mica grota iar adevarata pestera se afla la 5-6 m departare bine ascunsa ,era sa plecam daca o tanti nu ne zicea asta...a si chiar sunt lilieci in ea ,dupa cativa pasi mi-a falafai unul pe la urechi si trebuie sa recunosc ca m-am speriat ca o fetita spre amuzamentul unei clase de prescolari aflate intamplator chiar atunci acolo ,asa de Murphy...
Probabil sunt iubitori de sobolani cu aripi care vor gasi locatia fascinanta dar eu unul prefer pesteri normale...
La intoarcere mi-am facut de cap fara sa vreau offroad: jos in localitate la unul dintr podurile peste parau se afla indicator cu " strada pescarilor" de fapt o ulita ingusta de pamant cu indicator german de interzis atv-uri la intrare si care urca pieptis pana la releul de pe munte pentru o priveliste deasupa Moeciului. Daca spre Pestera am zis ca se poate ajunge cu masina normala aici zic un NU hotarat si prietenesc,drumul este foarte abrupt si brazadat de sleauri ,cu niste curbe imposibile la 350grade mascate de padure si in plus inclinate spre rape de 100 m adancime. Au si o regula acolo,clapsonati inainte de a intra in curba sau ciuliti urechea dupa claxoanele altora ,eu insumi era sa ma pup cu un vechi Unimog plin de fan care cobora...in dreptul lui(asa la vreo 1,5cm) soferul m-a intrebat daca mai e cineva dupa mine ca nu are claxon,i-am zis ca nu e nevoie ca se aude motorul supraturat (probabil era pe reductor) si a zis ca-i mai bun claxonul,e sfant. E interesant cum o regula marinareasca isi gaseste utilitatea in creierul muntilor,probabil de aia ii si zice "strada pescarilor" ;)
L200 s-a comporat ca de obicei bine dar sincer nu as mai repeta experienta...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu