Colilia si Casian

Dupa un Paste plin de bunatati,greu,musafiri,repaos,adevarat romanesc ce mai, trebuia neaparat sa ies la aer. Nu am fost niciodata plecat de Paste sau de Craciun, le consider sarbatori de familie si cat timp vor mai trai ai mei nu voi stii ce inseamna nebunia plecarilor ''undeva de sarbatori''. Alta e povestea de Florii,Marii,1 Mai si alte palarii inclusiv tembelion.
Intrucat m-am hotarat sa plec de abia pe la 2 (a Doua Zi)  am amanat iar  vizitarea Manastirii Celic Dere  si am luat cap compas Colilia. Pentru cei ce nu stiu colilia este o planta specifica stepei dobrogene iar Colilia a fost un sat dobrogean,voi reveni mai jos.

Venind dinspre  Constanta treci prin Cheile Dobrogei ,o destinatie foarte populara grataragiilor de toate varstele pentru ca in definitiv ce poate fi mai frumos decat un barbeque rustic la coda vacii?

           

Sunt curios cate tone de gunoi vor mai aduna scolarii scosi de vreun profesoras ecologist. Pe vremea mea era Recuperare,Reconditionare,Refolosire dar in cazul asta sper sa se limiteze doar la prima etapa.

Mai nou se vine la iarba verde organizat in grup mare cu microbuzul, in masina deja razbate niste basi de manea asezonati cu un miros de fum. Filtru carbon ,my ass!!  Continuam printre folbalistii de pe sosea ( de ce au mai venit la iarba verde daca prefera sa joace pe sosea?) si dupa Cheia urmeaza Gradina,dupa care trebuie sa fac al doilea drum de tara la stanga,il ratez si ma apropii de Ramnicu de Jos (parca) unde surpriza dau de indicator si surpriza si mai mare, drum bun pietruit, hehe,lucru sfant :

 Deci fac stanga spre ceea ce a fost odata satul Colilia,care a avut  un maxim de prosperitate la inceputul secolului 20 datorita etnicilor germani stabiliti acolo incepand cu 1880. Acestia au muncit bine incat in 1901 si-au permis sa inceapa constructia cele mai mari biserici catolice din Dobrogea. Au terminat-o in 1934 dar nu s-au bucurat de ea decat 6-7 ani cand au plecat  in patria-mama (buna miscare) donand tot ce aveau statului roman ( nu chiar atat de buna miscare). Unii batrani zic ca statul roman i-a despagubit dar sincer nu cred asta pentru ca in 1969 asezarea (abandonata de altfel) a fost demolata complet dar din motive necunoscute biserica a ramas in picioare..Urmele caselor se vad cel mai bine  aici.  In urmatorii 40 ani a fost devastata de hoti sau folosita ca staul pentru oi de catre alti etnici ,e vorba de  concetatenii machedoni.
Eu am trecut pe acolo in  2006 cand arata cam asa:

Dupa vreo 2 luni o duduie a facut un videoclip si brusc sefii Bisericii Ortodoxe si-au adus aminte de acest lacas iar in toamna l-au reactivat prin trimiterea a 4 maicute conduse de Maica Rafaila care au petrecut prima iarna improvizand adapost chiar in incaperile din spatele altarului,pe care le-au acoperit cum si cu ce au putut. Incet incet cu multa munca si daruire specifice unor adevarate credincioase crestine ,dar si cu ajutor de la sponsori, au reusit sa puna pe picioare o mica asezare monahala cu toate acareturile dar cel mai important au facut biserica de nerecunoscut. In bine:

2006:

2010:

  In spate se observa  20 minicasute destinate unui azil de batrani iar in stanga centrala termica.

2006:

 2010:

 In dreapta se observa o parte din Casa Maicutelor ( zece chilii) iar in stanga clopotnita de 17m inaltime cu nelipsitul magazin de suveniruri:

 

2006:

2010:

Daca la exterior a pastrat in mare parte liniile originale la interior arhitectul Teodor Ion din Constanta a aduagat niste coloane cu dublu rol : sustinere a tavanului boltit si design specific ortodox:

2006:

2010:

2006:

 2010:

Later Edit: Am gasit o poza din 1942:

Tot  ce inseamna mobilier inclusiv usile au fost lucrate in stejar masiv de mesterii din Humulesti-Neamt. Icoanele au fost pictate de pictorita Cojocaru din Tulcea iar superbele fresce de pe pereti de catre Bejan Paraschiv din Galati ,cel mai pun pictor de biserici din tara din cate am inteles,care a trudit zi de zi intre 2007-2009 ,si se vede.asta Am vazut multe biserici dar culori asa calde ca aici nu sunt nicaieri.

La iesire ceva mi-a atras atentia:

Si am plecat spre izvorul care alimenteaza toata asezarea, la 500 m dreapta cum iesi din biserica.Constructia de deasupra lui serveste ca si ''aghesmatar'' (sper sa nu gresesc) si este in stil grecesc:

  De aici pleaca spre rezervorul de 5t de sub centrala termica conductele izolate cu spuma si ''ajutate'' sa traverseze zonele pietroase cu niste miniviaducte de lemn cam stangaci facute ,probabil provizoriu :

 Toate informatiile mi-au fost oferite de foarte sociabila Maica Rafaila insusi,care va asteapta pe toti cu bucurie. Daca se poate ar fi nevoie de ''niste baterii speciale pentru eoliana si motorina cat de multa pentru centrala.Si niste piatra pentru drum ca asta iarna wola care a dezapezit a luat mai mult decat zapada''. 

Si cam asta a fost Colilia.Tot timpul am stat cu niste nori amenintatori deasupra iar vantul rece ne-a alungat putina credinta prinsa in biserica. Deci inapoi acasa dar pentru ca stateam bine cu timpul am hotarat sa intram si la Manastirea Casian. Aici mult mai multi vizitatori care mi-au cam taiat cheful sa  intru in biserica cu atat mai multa la pestera. Sursa mierii patriotice vandute aici (foarte buna de altfel):

Am zaobovit putin in clopotnita:

Frigul a invins si in timp ce ne intorceam la masina am observat ceva nou si nu ma refer la troita:

Poze cu si drumul la pestera Casian gasiti aici dintr-o plimbare mai veche dar voi reveni.

Si cam asta a fost plimbarea,m-am aerist bine(chiar prea mult) dar s-a meritat.100 km rulaj,4 ore si baterii incarcate pentru o saptamana intreaga,mai poftesc si alta data...